În scenariul de bază, se preconizează o revenire graduală a fluxului comercial prin Strâmtoarea Ormuz până în toamnă, deși riscurile rămân semnificative. Orice intensificare a conflictelor ori o durată extinsă a întreruperilor ar putea duce la o creștere a prețurilor, în special pe piața petrolului.
Raportul indică o creștere medie a prețurilor materiilor prime de 16% în acest an, stimulată nu doar de costurile energetice, ci și de majorările înregistrate la îngrășăminte și anumite metale esențiale. Prețul mediu al petrolului Brent ar putea atinge 86 de dolari pe baril, având capacitatea de a urca până la 115 dolari în scenarii mai pesimiste.
Aceste efecte nu afectează doar sectorul energetic. Economiștii subliniază riscul unui „efect de domino”: costuri mai mari pentru combustibili, care sunt urmate de scumpiri în agricultură și alimentație, ceea ce conduce la o inflație ridicată și, în consecință, la dobânzi mai mari. Impactul acestor schimbări este resimțit cu precădere în economiile cele mai vulnerabile.
Prețurile îngrășămintelor ar putea înregistrare o creștere de 31%, având în vedere majorarea substanțială a prețului ureei, ceea ce va pune presiune suplimentară asupra producției agricole. În acest context, prognoza de creștere economică pe plan global a fost revizuită în scădere, mai ales în rândul țărilor în dezvoltare, unde ritmul de expansiune ar putea încetini la 3,6%.
Estimările sugerează că inflația va rămâne crescută și în economiile dezvoltate, iar combinația de costuri mari și creștere economică slabă ar putea complica perspectivele pentru anul 2026.
De reținut
Provocările economice globale, în special cele legate de creșterea prețurilor la energie și materii prime, vor avea implicații considerabile asupra economiei, iar gestionarea eficientă a acestor probleme va fi esențială pentru viitorul apropiat.