Constituția României, precum și legislația specifică, consacră principiul egalității în drepturi a copiilor, indiferent de rasă, origine națională, etnie, limbă, religie, sex, statut social, avere sau orice alt criteriu discriminatoriu.
Principalele prevederi legislative:
Codul Civil: Stabilește drepturile fundamentale ale copiilor, precum dreptul la viață, sănătate, educație, protecție împotriva abuzului și neglijenței etc.
Legea nr. 337/2003 privind protecția drepturilor copilului: Oferă un cadru general pentru protecția copiilor și reglementează diverse aspecte, cum ar fi adopția, plasamentul în familie, asistența socială etc.
Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului: Ratificată de România în 1990, are un rol important în completarea legislației interne și în promovarea drepturilor copilului.
Exemple specifice de egalitate în drepturi:
Accesul la educație: Toți copiii au dreptul la educație gratuită și obligatorie, indiferent de mediul social din care provin.
Accesul la asistență medicală: Toți copiii au dreptul la asistență medicală gratuită și de calitate.
Dreptul de a fi ascultați: Copiii au dreptul de a fi ascultați și de a-și exprima opiniile în chestiuni care îi privesc.
Protecție împotriva violenței: Copiii au dreptul de a fi protejați de orice formă de violență, abuz sau neglijență.
Instituții responsabile:
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și a Familiei (ANPDC): Are rolul de a coordona și monitoriza implementarea politicilor de protecție a copilului.
Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC): Oferă asistență și sprijin copiilor aflați în dificultate.
Tribunalele pentru minori și familie: Au rolul de a lua decizii în privința copiilor aflați în situații de risc sau în conflicte familiale.
Concluzie:
România a făcut progrese semnificative în domeniul respectării drepturilor copilului, dar mai sunt multe de făcut pentru a asigura o egalitate deplină de șanse pentru toți copiii. Este important ca toți actorii implicați, de la autorități la familii și la societate în ansamblu, să depună eforturi susținute pentru a proteja drepturile copiilor și pentru a le oferi un mediu sigur și propice dezvoltării lor armonioase.
