Războiul din Ucraina ar putea dura mulți ani, întrucât sfârșitul său, fie printr-o victorie clară a unei părți, fie printr-un compromis murdar sau pur și simplu printr-o încetare a ostilităților fără un acord final, va depinde nu atât de tacticile de pe câmpul de luptă, cât de partea care își va epuiza mai întâi resursele, scrie Bloomberg.
Agenția notează că, întrucât nicio parte nu poate obține în prezent un avantaj pe teren, ambele încearcă să își asigure o superioritate în ceea ce privește echipamentele tehnice.
Ucraina are nevoie de arme de precizie cu rază lungă de acțiune, capabile să detecteze și să distrugă aerodromurile din interiorul granițelor Rusiei, de unde avioanele lansează rachete îndreptate către orașele și țintele militare ucrainene. În schimb, Rusia s-a concentrat pe consolidarea arsenalului său aerian până la punctul în care Ucraina nu mai poate intercepta roiuri de rachete balistice, drone și bombe cu planare.
Recent, Ucraina a început să utilizeze rachete europene moderne, precum Storm Shadow și ATACMS, pentru a ținti poziții rusești, aerodromuri și depozite de arme. De asemenea, ar putea încerca să facă găuri în apărarea aeriană rusă, pe care forțele aeriene ucrainene speră să le exploateze odată ce vor primi avioane de luptă F-16.
În schimb, industria de apărare a Rusiei a ajuns la capacitate maximă în ciuda sancțiunilor occidentale, fabricile lucrând non-stop pentru a crește producția de arme. Moscova a apelat, de asemenea, la partenerii săi strategici, Iranul, Coreea de Nord și China, pentru ajutor.
„Cheltuielile de apărare ale Rusiei ca procent din producția economică națională se apropie de nivelurile văzute ultima dată în perioada de vârf a Războiului Rece, în anii 1980, sub Uniunea Sovietică, limitând capacitatea sa de a continua să crească producția militară. Guvernul este încă obligat să acopere o parte din nevoile sale de armament, inclusiv vehicule blindate, prin reechiparea stocurilor de rezervă și ar putea epuiza această sursă de armament în următorii doi ani”, scrie Bloomberg, citându-l pe Dara Massicotte, analist la Carnegie Endowment for International Peace.
Ruslan Puhov, șeful Centrului de analiză a strategiilor și tehnologiilor cu sediul la Moscova, afirmă că strategia Rusiei de a „lovi inamicul cu o mie de lovituri” este menită să epuizeze forțele armate ucrainene. Dar acest lucru este foarte costisitor în termeni de pierderi umane și de echipamente și ar putea duce la epuizarea excesivă a capacităților militare rusești.
La rândul său, Pavel Luzin, analist la Fundația Jamestown, remarcă faptul că Rusia este epuizată atât în ceea ce privește oamenii, în special dacă vorbim despre soldați instruiți, sergenți și ofițeri inferiori, cât și în ceea ce privește armele.
„Elementul-cheie ar putea fi o competiție între tacticile de uzură rusești și eforturile Ucrainei de a obține un avantaj asimetric cu ajutorul tehnologiei occidentale avansate, cu condiția ca aceasta să ajungă la timp și în cantități suficiente. Dacă acest lucru se întâmplă, dinamica războiului ar putea reveni în favoarea Kievului. Dar, pentru moment, un război terestru pare sângeros și profitabil pentru Moscova”, a comentat Ben Barry, de la International Institute for Strategic Studies din Londra.
Starea actuală a războiului pozițional nu poate fi susținută la nesfârșit
Linia frontului din Ucraina nu este atât de statică pe cât își imaginează președintele rus Vladimir Putin, deoarece armata rusă începe să simtă presiunea contraatacurilor ucrainene. În același timp, capacitatea forțelor armate ucrainene de a desfășura astfel de operațiuni continuă să depindă de asistența occidentală, susțin analiștii Institutului american pentru studiul războiului (ISW).
Ei au remarcat că armata ucraineană încearcă să preia inițiativa pe câmpul de luptă și să contraatace.
„Acest lucru subliniază faptul că starea actuală a războiului pozițional de-a lungul liniei frontului nu poate fi susținută la nesfârșit”, arată ISW.
După reluarea livrărilor de arme americane, forțele armate ucrainene au reușit să stabilizeze secțiuni critice ale liniei frontului și, de la jumătatea lunii mai, au desfășurat contraatacuri locale în partea de nord a regiunii Harkov și spre Kreminna.
Cresc costurile pentru ruși
Armata ucraineană nu desfășoară încă ofensivele la scară largă necesare pentru a prelua inițiativa pe front, însă contraatacurile tactice actuale cresc costurile „ofensivei târâtoare” a Rusiei.
În special, după ce forțele ucrainene au recucerit o parte din teritoriu în nordul regiunii Harkov, rușii au fost nevoiți să își mute o parte din unități din locurile în care, teoretic, ar trebui să se afle comandamentul lor centralizat.
„De exemplu, Federația Rusă a deplasat unități ale Brigăzii 810 Infanterie Marină (Flota Mării Negre) și un grup tactic a Brigăzii 9 Infanterie Motorizată și ale Brigăzii 9 Infanterie Mootorizată în nordul regiunii Harkov. În același timp, alte forțe ale acestor brigăzi au rămas lângă Krinki în regiunea Herson și Torețk în regiunea Donețk”, au adăugat analiștii.
Potrivit ISW, comandamentul armatei ruse deplasează unități de parașutiști de-a lungul întregii linii de front. În același timp, unități ale Regimentului 137 și ale Diviziei 106 Aeropurtate luptă în regiunea Herson, în timp ce altele luptă lângă Siversk, în regiunea Donețk.
„Dispersarea unităților este o dovadă că rușii încep să simtă presiunea contraatacurilor ucrainene. Acest lucru sugerează că linia frontului nu este atât de statică precum crede Putin”, au concluzionat experții.
Noul șef al Statului Major al Forțelor de Apărare din Estonia, Vagur Karus, a declarat că, pentru a crea o rezervă strategică în vederea lansării unei contraofensive, Ucraina trebuie să stabilizeze linia frontului și să epuizeze trupele rusești cât mai mult posibil.
Kremlinul a declarat miercuri, 10 iulie, că militarii ruşi lucrează în continuare la crearea unei „zone tampon” în regiunea ucraineană Harkov, la frontiera cu Rusia, pentru a limita atacurile ucrainene asupra regiunii ruse Belgorod, însă acest lucru necesită timp, potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov.
„Tot ceea ce se întâmplă în acest sector este subordonat misiunii” de asigurare a securităţii oraşului Belgorod şi a regiunii omonime, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Reuters. Potrivit lui Peskov, „îndeplinirea acestei sarcini s-ar putea întinde în timp, are nevoie de timp”. „Lucrăm în această direcţie”, a adăugat el, menţionând că Ministerul Apărării rus este entitatea cea mai calificată să furnizeze informaţii cu privire la termenele posibile. Preşedintele Vladimir Putin a declarat în luna mai că Rusia creează o astfel de zonă pentru a-şi proteja regiunile de frontieră de atacurile ucrainene.
Ca răspuns la atacurile zilnice asupra teritoriului său, Ucraina atacă în mod regulat regiunile de frontieră ruseşti atât cu drone, cât şi cu rachete, cea mai afectată fiind regiunea Belgorod de la graniţa cu Harkov, unde forţele ruse încearcă de mai multe luni să stabilească o fâşie de securitate. Guvernatorul din Belgorod, Viaceslav Gladkov, a indicat marţi că patru civili au fost ucişi într-un atac ucrainean asupra unui bar din satul Nikolskoe cu o zi înainte, aceasta în timp ce Rusia a lansat cel mai devastator atac cu rachete luni asupra Ucrainei, făcând zeci de morţi, inclusiv copii, şi sute de răniţi, atacând şi un spital pediatric din Kiev, pe lângă alte ţinte. Potrivit datelor Moscovei din aprilie, peste 120 de civili au fost ucişi în regiune de la începutul războiului ca urmare a atacurilor ucrainene.
La 14 iunie, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia este pregătită să negocieze sfârșitul războiului dacă Ucraina renunță la orice ambiție de a adera la NATO și acceptă să cedeze Rusiei patru regiuni și Crimeea.
În același timp, zilele trecute, fostul președinte rus și în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a făcut apel la autoritățile ruse să se pregătească să preia întregul teritoriu al Ucrainei după ce Moscova și Kievul vor semna un tratat de pace și se presupune că vor pune capăt războiului pentru a distruge complet statul ucrainean.