România ar putea intra în recesiune tehnică

EconomieRomânia ar putea intra în recesiune tehnică

România ar putea intra în recesiune tehnică în prima parte a acestui an, estimează cei mai mulţi dintre investitori, pe fondul scăderii activităţii industriale şi accentuării problemelor de pe lanţurile economice, arată rezultatele celei de-a V-a ediţii a barometrului Moneycorp privind starea economiei româneşti.

„Oamenii de afaceri privesc cu îngrijorare la perspectivele anului 2024, pe fondul creşterii costurilor operaţionale şi a evoluţiei inflaţiei la un nivel în continuare foarte ridicat”, arată cercetarea.

Aproximativ 58,8% dintre respondenţii care au participat la cercetarea derulată în decembrie 2023 sunt convinşi că economia va intra în recesiune, iar 36,6% estimează că acest lucru se va întâmpla în primele şase luni din 2024.

Conform studiului, marile provocări ale anului 2024 sunt legate de creşterea costurilor operaţionale (preţuri materiale, servicii, costuri de transport, dobânzi etc.) şi scăderea vânzărilor pe fondul deprecierii puterii de cumpărare şi a accentuării fenomenului de dezintermediere în economie.

În topul îngrijorării investitorilor urmează, în ordinea importanţei, accentuarea blocajului financiar, intrarea în insolvenţă/faliment a partenerilor şi efectele crizelor multiple la nivel internaţional, generate de conflictele militare.

„Menţinerea inflaţiei la un nivel ridicat (6% în estimările Guvernului) este de natură sa impună optimizarea costurilor operaţionale în rândul companiilor, regândirea şi adaptarea ofertelor de produse şi servicii la noua realitate economică. Toate acestea vor face diferenţa între cei care vor exploata oportunităţile apărute şi cei care vor avea de gestionat scăderi ale vânzărilor cauzate de costuri de producţie tot mai ridicate, mai ales în contextul în care toate acestea sunt însoţite şi de o creştere semnificativă a taxelor pentru mediul de afaceri”, a afirmat Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România.

Potrivit rezultatele barometrului, 32% dintre investitori estimează o inflaţie între 6-8%, iar 27% o văd între 8-10%.

Potrivit estimărilor Băncii Naţionale a României, creşterea taxelor de la 1 ianuarie 2024 va genera un val de inflaţie tranzitorie care va afecta economia românească, în condiţiile în care companiile vor introduce în preţuri costurile generate de schimbările fiscale.

Totodată, experţii de la Moneycorp consideră că evoluţia impredictibilă a preţurilor a generat probleme în 2023, de la scăderea vânzărilor la accentuarea blocajului financiar, dovadă că peste 80% dintre respondenţi au declarat că durata de încasare a facturilor a crescut faţă de anul precedent.

„Limitarea creditului furnizor şi întârzierile tot mai mari de plată de pe lanţurile economice se vor afla şi în 2024 în prim-planul antreprenorilor. Această situaţie va face ca multe dintre companii să fie precaute, să evite expuneri financiare incontrolabile, să lucreze mai mult cu partenerii în care au încredere şi să monitorizeze mai atent dinamica financiară pe lanţurile economice”, a adăugat Cosmin Bucur.

Totodată, dinamica business-ului în 2024 va fi afectată şi de o potenţială evoluţie negativă a cursului valutar, pe care marea majoritate a managerilor o iau în calcul.

Cei mai mulţi dintre executivi (53,6%) se aşteaptă ca euro să depăşească cotaţia de 5 lei în 2024. Dintre aceştia, 13,8% cred că euro va depăşi chiar nivelul de 5,05.

Aproximativ 32,6% văd un curs între 4,95-5 lei/euro, iar 13,8% cred că, pe fondul calendarului electoral, BNR va încerca să ţină moneda naţională sub 4.95 lei/euro.

„Evoluţia cursului pare, la prima vedere, o ecuaţie simplă, mai ales în context electoral, însă care ascunde destule necunoscute, atât de ordin intern cât şi extern. Important de spus că inclusiv Comisia Naţională de Prognoză vede, în ultimul său raport, o depreciere a cursului de 1%, către un curs mediu de 5 lei/euro în 2024, estimare în ton şi cu previziunile AAFB, lansate recent”, afirmă Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.

Dincolo de evoluţia euro/leu, cei care au participat la sondaj estimează, totodată, o apreciere a monedei americane în faţa euro şi a leului.

Pe de altă parte, 23% dintre respondenţi văd cursul dolarului la 4,5-4,6 lei, 22% îl estimează la 4,6-4,7 lei, iar 18% îl văd mai mare de 4,8 lei.

Totodată, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză vede cursul mediu al dolarului american la 4,63 lei în 2024 şi de 4,69 lei în 2025.

Şi în privinţa dobânzilor, cei chestionaţi văd, în continuare, un nivel ridicat. Potrivit studiului, 40,7% dintre cei intervievaţi văd, de exemplu, indicele ROBOR evoluând între 6-8%.

„Există un număr însemnat de executivi care cred că dobânzile se vor mai reduce, pe fondul temperării inflaţiei şi deciziilor de politică monetară aşteptate mai ales în a doua parte a anului.”, mai arată sondajul. Circa 31,9% văd ROBOR-ul între 4-6%, iar 18% îl văd coborând chiar şi sub 4%.

Potrivit Moneycorp, pe plan intern, va fi interesant de văzut ce măsuri va lua Guvernul pentru a-şi onora angajamentele din PNRR, pentru a atrage banii europeni, şi mai ales cum va reuşi să gestioneze problema bugetului de stat fără să fie nevoit să apeleze din nou la măsuri de ordin fiscal care să impacteze economia.

„În economia reală, vedem deja că firmele sunt mult mai prevăzătoare şi mai puţin dispuse să îşi asume riscuri investiţionale, iar acest fapt va influenţa dinamica economiei. 2024 este un an al provocărilor, dar şi al oportunităţilor. Nu este exclus să asistăm la o evoluţie economică oscilantă, o dovadă a fragilităţii mediului economic într-un context destul de dificil”, a afirmat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp România.

Potrivit rezultatelor barometrului, cei mai mulţi dintre managerii chestionaţi cred că statul va juca un rol major în 2024, iar principalele măsuri pe care aceştia le consideră necesare vizează, printre altele, restructurarea aparatului bugetar şi digitalizarea acestuia, creşterea gradului de colectare a TVA şi eliminarea excepţiilor fiscale, mărirea bazei de impozitare şi păstrarea cotei unice.

Evoluţia economiei româneşti va fi influenţată şi de dinamica economică internaţională, pusă deja sub semnul întrebării de inflaţie, de potenţiala reapariţie a unei crize energetice, dar mai ales de potenţialul distructiv al conflictelor, de la războiul din Ucraina la cel din Orientul Mijlociu.

Citeste si alte articole: