Câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,7% în interval de un an

Câştigul salarial mediu În luna mai 2024, câştigul...

Cod roșu și pe șine. Trenurile circulă cu viteză redusă

Trenurile circulă cu viteză redusă. Traficul feroviar se...

Eurostat: Aproape un sfert dintre români nu își permit o masă adecvată

Studiu Eurostat Aproape 1 din 10 locuitori ai...

SONDAJ STADA: Patru din zece europeni nu se prezintă la niciun control medical preventiv. Lipsa de prevenţie erodează sănătatea în Europa, majoritatea europenilor nu beneficiază de asistenţă medicală preventivă adecvată

EconomieSONDAJ STADA: Patru din zece europeni nu se prezintă la niciun control medical preventiv. Lipsa de prevenţie erodează sănătatea în Europa, majoritatea europenilor nu beneficiază de asistenţă medicală preventivă...

”Prevenirea în domeniul sănătăţii este fundamentală pentru bunăstarea şi calitatea vieţii noastre. Cu toate acestea, aproape 9 din 10 europeni nu beneficiază de asistenţă medicală preventivă adecvată – ceea ce este cu atât mai îngrijorător cu cât, în plus, europenii au tendinţa de a reduce cheltuielile cu asistenţa medicală din cauza inflaţiei. În plus, atenţia şi preocupările lor se îndreaptă către evenimente mai presante, cum ar fi războiul în curs de desfăşurare din Ucraina. Pe lângă aceste rezultate alarmante, există şi veşti bune: în ultimul an, 73% dintre europeni au avut mai multă grijă de ei înşişi pentru a-şi îmbunătăţi sănătatea, fie prin adoptarea unei diete mai sănătoase, fie prin creşterea aportului de vitamine. În plus, comparativ cu anul 2022, bunăstarea mentală s-a îmbunătăţit cu zece puncte procentuale pe întregul continent”, arată cel de-al cincilea raport internaţional STADA privind sănătatea.

Sondajul din 2022 a abordat unele dintre implicaţiile subiacente ale pandemiei şi a arătat că bunăstarea mentală a europenilor a avut de suferit.

Sondajul STADA privind sănătatea pentru 2023, realizat în rândul a aproximativ 32.000 de europeni din 16 ţări, arată dificultăţile pe care le prezintă astfel de vremuri şi modul în care acestea afectează prevenţia în ceea ce priveşte sănătatea noastră.

„Evenimentele recente ne-au reamintit tuturor importanţa primordială a unei bune sănătăţi. Pentru a realiza acest lucru şi pentru a îmbunătăţi sistemele, este nevoie de un număr mare de părţi interesate, care să acţioneze împreună pe baza unor informaţii şi date fiabile şi verificabile. Raportul STADA privind sănătatea reprezintă o contribuţie valoroasă la acest obiectiv şi răspunde direct scopului nostru de a ne îngriji de sănătatea oamenilor în calitate de partener de încredere”, a declarat Peter Goldschmidt, preşedintele directoratului STADA.

Patru din zece europeni (42%) nu se prezintă la niciun control medical preventiv şi doar 15% pot spune cu încredere că se prezintă la toate programările relevante. Olanda, cu 32% persoane care participă la toate consultaţiile medicale preventive relevante şi Regatul Unit, cu 31%, sunt exemple mai pozitive. În schimb, Serbia şi Polonia (62 procente fiecare) şi România (60 procente) merg în direcţia opusă: aproape 2 din 3 persoane din aceste ţări nu se prezintă la niciun control medical. În mod surprinzător, nu există nicio variaţie semnificativă legată de vârstă; frecventarea nu creşte uşor decât începând cu vârsta de 44 ani. Cu toate acestea, există diferenţe între sexe: Bărbaţii europeni (53%) au mai puţine şanse de a participa la toate sau cel puţin la unele controale preventive decât femeile (62%).

”Îngrijirea preventivă la dentist, depistarea cancerului de piele, controale la ginecolog: programările la medic tind să se adune rapid. Dar, de obicei, acestea merită efortul şi pot salva vieţi. Deşi astfel de teste sunt esenţiale pentru sănătatea noastră, raportul STADA privind sănătatea pentru 2023 arată că europenii trebuie să ia această problemă mai în serios”, arată compania.

Dar ce îi împiedică pe europeni să îşi facă controale medicale preventive? Pentru cei mai mulţi dintre ei, lipsa de educaţie sau de cunoştinţe (32%) este cel mai mare obstacol. Acest lucru este valabil nu numai pentru cei care declară că nu au niciun fel de cunoştinţe despre sănătate în general (33% fiecare), ci şi pentru cei care susţin că au cunoştinţe considerabile în materie de sănătate (28%).

Costul asistenţei medicale preventive este un alt motiv principal pentru care 1 din 4 europeni (23 procente) nu se prezintă la toate controalele – în România (42 procente) şi Serbia (38 procente), facturile medicale sunt chiar principalul factor. Acest lucru este valabil pentru mulţi europeni care au dificultăţi sau sunt prudenţi din punct de vedere financiar (31 procente) – dar, în mod surprinzător, şi pentru aproape 1 din 5 europeni (19 procente) care se simt în control sau confortabil cu finanţele lor. Alte 22 procente consideră că analizele nu sunt necesare, iar 16 procente consideră că este dificil să îşi facă timp pentru ele.

În ultimii ani, o criză pare să o urmeze pe următoarea: tocmai am trecut de Covid, iar acum ne confruntăm cu războiul, inflaţia şi nemulţumirea faţă de sistemele de sănătate. În prezent, 61% dintre europeni sunt în general mulţumiţi de sistemul de sănătate din ţara lor. Acesta este al treilea an consecutiv în care se înregistrează o scădere semnificativă a satisfacţiei generale faţă de sistemele de sănătate din Europa – o tendinţă care trebuie explorată şi abordată în continuare: nu numai pentru a îmbunătăţi asistenţa medicală, ci şi pentru a-i motiva pe europeni să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria sănătate.

Europenii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi şi preocupaţi: 45% dintre aceştia se tem de războaie şi conflicte geopolitice. Situaţia tensionată a aprovizionării cu medicamente a făcut ca aproape 1 din 4 (24 procente) să se îngrijoreze cu privire la accesul la medicamentele necesare în viitor. Din cauza inflaţiei şi a creşterii costurilor de trai şi energiei, 1 din 2 europeni este îngrijorat cu privire la finanţele sale. În concordanţă cu acest fapt, aceştia îşi reduc cheltuielile de sănătate. Deosebit de îngrijorător, mai ales în combinaţie cu lipsa controalelor medicale preventive: Europenii şi-au redus semnificativ cheltuielile cu exerciţii fizice şi alimente proaspete (25% fiecare). În plus, cu cât europenii sunt mai tineri, cu atât este mai probabil să renunţe la cheltuielile cu medicamente. Acest lucru este valabil pentru 19 procente dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 ani, dar numai pentru 7 procente dintre europenii cu vârsta de peste 70 ani.

”Starea noastră de bine fizică şi psihică sunt indisolubil interconectate. În prezent, 67% dintre europeni îşi apreciază sănătatea mintală ca fiind „bună” sau „foarte bună” şi mai puţin de 1 din 10 ca fiind „proastă”. În 2022, evaluările erau considerabil mai scăzute, doar 57% dintre aceştia apreciind starea lor psihologică ca fiind „bună” sau „foarte bună”. În comparaţie cu femeile (62%), aproape 3 din 4 bărbaţi (73%) îşi descriu sănătatea psihică drept bună. Pe de altă parte, doar 56 procente dintre europenii care sunt atenţi din punct de vedere financiar sau care au dificultăţi financiare îşi apreciază sănătatea psihică drept bună”, mai arată compania.

STADA Arzneimittel AG are sediul central în Bad Vilbel, Germania. Compania se concentrează pe o strategie bazată pe trei piloni, constând în produse generice, produse farmaceutice de specialitate şi produse de consum pentru îngrijirea sănătăţii. La nivel mondial, STADA Arzneimittel AG îşi comercializează produsele în aproximativ 120 de ţări. În anul financiar 2022, STADA a realizat vânzări la nivel de grup în valoare de 3,797 miliarde euro şi a raportat un profit înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA) de 884,7 milioane euro. La 31 decembrie 2022, STADA avea 13.183 de angajaţi la nivel mondial.

 

 

Citeste si alte articole: