Genunchiul lui Nole. Călcâiul lui Ahile al sportului alb

Genunchiul lui Djokovic dezvăluie de fapt zona...

Mai multe restaurante din Aeroportul Otopeni, închise temporar de ANPC

Restaurante închise ANPC a închis temporar mai multe...

Ciolacu: „Va fi o reformă fiscală”

Anunțul premierului Premierul Marcel Ciolacu a transmis, luni,...

De ce NATO nu își poate permite un alt eșec în ceea ce privește calitatea de membru al Kievului

ExterneDe ce NATO nu își poate permite un alt eșec în ceea ce privește calitatea de membru al Kievului

În istoria sinuoasă a relațiilor dintre Rusia lui Vladimir Putin și țările Alianței nord atlantice, un episod special este amintit constant ca un moment- cheie: summitul NATO de la București, din 2- 4 aprilie 2008.

Un punct al agendei reuniunii de la București a atras atenția liderilor statelor NATO prezenți în România: aderarea Ucrainei și Georgiei la alianța nord atlantică, scrie David Sadler într-un comentariu pe Globeecho.

La sfârșitul unei bătălii în genul epopeilor lui Homer între fostul președinte american George W. Bush, care era pro, și Angela Merkel și Nicolas Sarkozy, care erau împotrivă, s-a ajuns la un compromis fragil: cele două țări „sunt destinate să devină membre NATO”.

Cincisprezece ani mai târziu, subiectul revine pe masa discuțiilor, la un alt summit NATO, care va avea loc la Vilnius pe 11 și 12 iulie, într-un context dramatic, complet diferit. Nu doar că Ucraina și Georgia nu au putut adera la NATO, dar ambele state au fost invadate de Rusia. Războiul face acum ravagii în Ucraina. Protagoniștii acelui summit s-au schimbat, cu excepția lui Vladimir Putin, care este încă la putere.

Fantoma summit-ului de la București bântuie reuniunea de la Vilnius

Fantoma summit-ului de la București bântuie acum reuniunea de la Vilnius. Inevitabil, întrebarea care îi macină acum pe oamenii din această zonă a Europei este următoarea: „Ar fi îndrăznit președintele rus Vladimir Putin să invadeze Ucraina dacă ar fi fost membră NATO?” Kaja Kallas, premierul estonian, nu ezită nicio secundă

„Cucerirea Estoniei ar fi fost mult mai simplă decât atacarea Ucrainei”, explică el într-un interviu pentru World.

„Dacă Rusia nu ne-a atacat, este pentru că suntem în NATO. Aderarea Ucrainei este singura cale de ieșire”, a subliniat el.

Întrebată despre același subiect, Ingrida Simonyte, premierul lituanian nu a avut nicio umbră de îndoială: „Bucureștiul a fost una dintre cele mai mari greșeli din istoria acestui secol. Este exclus să se repete acum greșeala de la București, la summit-ul de la Vilnius”, a precizat ea.

Nici un cadou pentru Bush

Ce este, mai exact, această „fantomă” a Bucureștiului? În 2008, George W. Bush se apropia de finalul celui de-al doilea mandat la Casa Albă. În primul mandat, NATO integrase deja, cu succes, cele trei state baltice, care au făcut parte din Uniunea Sovietică. Țările din defunctul Pact de la Varșovia s-au alăturat și ele Alianței.

Pentru Bush, integrarea în NATO a Ucrainei și Georgiei, două foste republici sovietice a căror populație manifestau aspirații democratice puternice, era o modalitate de a-și încheia mandatul prin completarea „Freedom Agenda”. Pentru asta, summit-ul de la București trebuia să le acorde „MAP” (Planul de Acţiune pentru Aderarea NATO), statut creat în 1999 care deschide procedura de aderare.

„Această decizie se poate lua numai în unanimitate de către statele membre. NATO nu avea nici un motiv să forţeze nota cu Rusia invitând Ucraina şi Georgia să se apropie de Alianţa Nord-Atlantică, în pofida opoziţiei Moscovei”, a declarat şeful diplomaţiei germane.

Citeste si alte articole: