”3.000 de medicamente au fost retrase de pe piaţă în ultimii cinci ani prin delistare din nomenclatorul de medicamente. Practic, Agenţia Medicamentului (ANDMR – Agenţia Natională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, n.r.) a fost notificată de producători, există o procedură foarte clară prin care medicamentele sunt delistate. Ele nu dispar aşa peste noapte. Această procedură a fost respectată. Lucrurile s-au întâmplat din cauza constrângerilor economice care sunt generate de acest binom: preţ minim european + taxa clawback, exagerat de mare”, a declarat pentru News.ro Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Este vorba despre medicamente ale producătorilor autohtoni şi străini, vândute în România.
”Este un preţ minim european, la care se adaugă o taxă clawback de 25%, care este plătită de producători, fiindcă taxa a fost plafonată relativ recent. Motiv pentru care marea majoritate a produselor au fost delistate, au fost motive economice, deci nu mai sunt sustenabile din punct de vedere financiar. Deci pierd bani în clipa în care le pun pe piaţă să le vândă”, a explicat Zaharescu.
Deficitul balanţei comerciale a României pe medicamente în 2022 a fost de peste 4,2 miliarde de euro (aproximativ 13% din total).
În acest moment în nomenclatorul de medicamente, în funcţie de formă farmaceutică şi concentraţie, sunt 14-15.000 de produse. Alte produse au fost înregistrate între timp, însă nivelul este mult mai scăzut decât al celor care au fost delistate, spune reprezentantul ARPIM.
Industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare şi Dezvoltare din Europa. Cu peste 8.000 de medicamente aflate în dezvoltare, industria farmaceutică face progrese atât în ceea ce priveşte prevenirea, cât şi îngrijirea pacienţilor în afecţiuni precum cancer, Alzheimer, diabet, boli infecţioase şi boli rare.
”Pe măsură ce Europa îşi reevaluează cadrul politicii farmaceutice, provocarea pentru următorul/următoarele decenii nu este dacă inovaţia medicală va avea loc, ci unde va avea loc. UE a fost eclipsată de SUA ca lider mondial în inovarea medicală şi se confruntă cu o concurenţă din ce în ce mai intensă pentru investiţii în ştiinţa medicală din partea Chinei, alte părţi ale Asiei, Elveţiei şi a Regatului Unit”, arată ARPIM.
Potrivit datelor ARPIM, în prezent, doar 22% din noile tratamente la nivel global provin din Europa, în timp ce 47% provin din SUA. Aceasta reprezintă o inversare completă a situaţiei de acum 25 de ani. În SUA, aprobarea noilor tratamente durează în medie 244 zile, iar în Europa media este de 426 de zile.
Activităţile companiilor farmaceutice au contribuit direct cu peste 100 miliarde euro la economia UE, la care se adaugă alte 106 miliarde euro provenite prin intermediul lanţului de aprovizionare şi al cheltuielilor angajaţilor. În Europa industria alocă în fiecare an 39 miliarde euro pentru activităţi de cercetare-dezvoltare.