Consiliul Concurenţei analizează evoluţia preţurilor de echilibrare pe piaţa de energie

Consiliul Concurenței „Analizăm preţurile de echilibrare de pe...

Preţul gigacaloriei în 2024 este 1.000 de lei, iar bucureştenii plătesc 330 de lei

Preţul gigacaloriei în 2024. Primarul Capitalei, Nicuşor...

BNR: Noile date şi evaluări indică o accelerare a descreşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni. Conducerea BNR cere monitorizarea atentă a evoluţiilor de pe piaţa muncii

EconomieBNR: Noile date şi evaluări indică o accelerare a descreşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni. Conducerea BNR cere monitorizarea atentă a evoluţiilor de pe piaţa muncii

Consiliul de administraţie al BNR a decis pe 4 aprilie în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

”În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile date şi evaluări indică o accelerare a descreşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în  Raportul asupra inflaţiei  din februarie, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023, iar apoi la 7% în decembrie 2023 şi la 4,2% în decembrie 2024, implicând rămânerea ei uşor deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei. S-a observat că descreşterea ratei anuale a inflaţiei va fi antrenată în continuare de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri – inclusiv ale ţiţeiului şi materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor  en-gros  –, precum şi de modificarea de la 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie. Influenţele astfel exercitate vor fi resimţite mai ales pe segmentul energiei electrice şi combustibililor, precum şi pe cel al alimentelor procesate într-o oarecare măsură, afectând în consecinţă şi dinamica viitoare a inflaţiei de bază”, au evidenţiat mai mulţi membri ai Consiliului.

Impactul prezumat al noii configuraţii a schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie este totuşi dificil de previzionat, iar balanţa riscurilor induse de factorii pe partea ofertei la adresa perspectivei inflaţiei se înclină uşor în sens ascendent în actuala conjunctură, au convenit membrii Consiliului, evocând anunţul recent al ţărilor OPEC privind reducerea livrărilor de ţiţei, precum şi penuria de legume din Europa.

Totodată, s-a remarcat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai intense pe orizontul apropiat de timp şi în atenuare mai graduală decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care noile evaluări indică o temperare mult mai modestă a creşterii trimestriale a economiei în semestrul I 2023 comparativ cu previziunile anterioare, după un avans peste aşteptări consemnat de PIB şi în trimestrul IV 2022. Evoluţiile fac probabilă o restrângere mai moderată a excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent decât s-a anticipat anterior şi pe o traiectorie mai înaltă. De asemenea, ele implică creşteri anuale încă robuste ale PIB în trimestrele I şi II 2023, însă în decelerare treptată, au arătat membrii Consiliului.

Dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut nominal a atins însă valori de două cifre tot mai ridicate în trimestrul IV 2022, mai ales în sectorul privat, deşi a continuat să se mărească relativ lent, iar în ianuarie 2023 şi-a accelerat uşor ascensiunea, în mare parte ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie şi a celui din construcţii. Pe acest fond, variaţia anuală a costului salarial unitar nominal pe ansamblul economiei şi-a prelungit trendul ascendent în trimestrul IV 2022, iar creşterea deosebit de alertă a costului salarial cu forţa de muncă din industrie s-a accelerat în intervalul septembrie 2022-ianuarie 2023, şi ca efect al amplificării pierderilor de productivitate din acest sector, arată BNR.

În acest context, membrii Consiliului au reiterat cerinţa monitorizării atente a evoluţiilor de pe piaţa muncii, date fiind inclusiv problemele structurale cronice ale pieţei, ce ar putea antrena majorări salariale considerabile în anumite sectoare, mai ales în contextul inflaţiei încă ridicate. Este totuşi de aşteptat ca, în unele domenii, creşterile să fie moderate de constrângeri la nivelul firmelor venite din costurile mari cu energia şi materiile prime, precum şi de slăbirea cererii, dar şi de perspectiva unei dezinflaţii relativ alerte în acest an, au apreciat unii membri ai Consiliului.

În acelaşi timp, s-a sesizat că deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a reaccentuat în primele trei luni ale anului tendinţa de descreştere manifestată din trimestrul III 2022, iar intenţiile de angajare pe orizontul scurt de timp au rămas pe un trend general descendent, deşi în contextul unor oscilaţii însemnate, evoluţii ce sugerează o atenuare uşoară a gradului de tensionare a pieţei muncii şi în perspectivă apropiată.

Totodată, s-a observat din nou că, pe orizontul mai îndepărtat de timp, capacitatea unor firme de a se menţine viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi probabil testată şi de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. Au fost, de asemenea, evocate tendinţe de natură structurală, precum extinderea automatizării şi digitalizării, alături de recursul în creştere la angajaţi extracomunitari, ce vor influenţa probabil tot mai pregnant condiţiile de pe piaţa muncii.

În ceea ce priveşte condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit mişcarea descendentă în februarie-martie, dar în condiţiile încetinirii şi stopării acesteia spre finele perioadei. Totodată, randamentele titlurilor de stat au consemnat creşteri în februarie, care s-au corectat integral în martie – în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune –, pe fondul revizuirilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicilor monetare ale Fed şi BCE, precum şi al turbulenţelor provocate de falimentul Silicon Valley Bank şi Signature Bank din SUA şi de situaţia băncii elveţiene Credit Suisse.

Moneda naţională a continuat să manifeste o tendinţă de apreciere faţă de euro în acest interval, în contextul atractivităţii relative ridicate a plasamentelor în lei şi al percepţiei general favorabile asupra riscului asociat pieţelor financiare din regiune, cursul de schimb leu/euro revenind doar pentru scurt timp, în ultimele zile ale lunii martie, în proximitatea valorilor prevalente în semestrul I 2022. Raportul leu/dolar şi-a stopat însă mişcarea descendentă amorsată la mijlocul semestrului II 2022, consemnând o mică creştere în februarie, urmată de o scădere similară ca amplitudine în luna martie, în condiţiile în care dolarul SUA şi-a întrerupt deprecierea faţă de euro.

”Riscuri la adresa evoluţiei ratei de schimb a leului continuă totuşi să vină din dimensiunea dezechilibrului extern şi din incertitudinile asociate consolidării bugetare în contextul războiului din Ucraina, precum şi din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, au atenţionat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în perspectivă apropiată vor rămâne probabil dominante influenţele de sens opus decurgând din diferenţialul ratelor dobânzilor interne, inclusiv în contextul aşteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoriile viitoare ale ratelor dobânzilor reprezentative ale Fed şi BCE, cu implicaţii asupra mişcărilor de capital”, se arată în minuta BNR.

În acelaşi timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a încetinit scăderea în primele două luni din anul curent, ajungând la 10,6 la sută în februarie, de la 12,1% în decembrie 2022, în condiţiile în care decelerarea creşterii componentei în lei s-a temperat, sub influenţa majorării substanţiale în luna ianuarie a volumului creditelor noi acordate societăţilor nefinanciare în cadrul programelor guvernamentale. În schimb, după ascensiunea relativ abruptă din precedentele două trimestre, dinamica anuală a creditului în valută a rămas relativ constantă, dar la un nivel deosebit de înalt, astfel încât ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă, până la 68,3% în februarie 2023, de la 68,8% în decembrie.

Citeste si alte articole: