Negociatorii Consiliului European şi ai Parlamentului au ajuns joi la un acord provizoriu pentru a furniza 42,5% din energia blocului celor 27 de naţiuni din tehnologii regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, până la sfârşitul deceniului, a declarat parlamentarul UE Markus Pieper, pe Twitter.
Pieper a descris acordul drept ”o zi bună pentru tranziţia energetică a Europei”.
Acordul va include o încărcare indicativă” suplimentară de 2,5 de puncte procentuale, pentru a permite blocului să ajungă la o cotă de 45%.
Acesta urmează să înlocuiască obiectivul actual al directivei UE privind energiile regenerabile, privind o cotă de 32% de energie regenerabilă până în 2030, care este în vigoare din decembrie 2018.
Propunerea trebuie acum aprobată de reprezentanţii statelor membre UE în Consiliu şi apoi în Parlament.
Astfel de acorduri sunt de obicei adoptate cu modificări minime.
UE a spus că doreşte să fie neutră în carbon până în 2050. Pe termen mediu, doreşte ca emisiile nete de gaze cu efect de seră să fie reduse cu cel puţin 55% până în 2030, ceea ce UE numeşte planul său ”Fit for 55”.
Pachetul ”Fit for 55” a fost prezentat pentru prima dată în iulie 2021 şi urmăreşte să alinieze cadrul legislativ al UE în materie de climă şi energie cu obiectivul său de neutralitate climatică pentru 2050.
Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din februarie 2022, şi criza energetică care a urmat au schimbat fundamental peisajul energetic al regiunii în ultimele luni.
Legislatorii blocului au fost supuşi presiuni pentru a aduce obiectivele regiunii în conformitate cu această nouă realitate.
UE s-a angajat să renunţe la combustibilii fosili ruşi până în 2027, ca răspuns la ostilităţile preşedintelui Vladimir Putin din Ucraina.
Cercetările publicate la sfârşitul lunii februarie de grupul independent de energie Ember au arătat că rata de instalare proiectată de UE a aşa-numitelor tehnologii de energie curată era pe cale să depăşească aşteptările pachetului său ”Fit for 55”.
Analiştii de la Ember au avertizat că UE riscă să ”omoare impulsul” tranziţiei sale energetice, păstrând un obiectiv scăzut. Arderea combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul şi gazul este principalul motor al crizei climatice.