Banca Transilvania a preluat grupul OTP din România

Tranzacție autorizată Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin...

Ministerul Proiectelor Europene: Apeluri de 811 milioane de euro pentru marea digitalizarea a serviciilor publice, lansate în 2023/ Boloş: Orice interacţiune pe care românii o vor avea cu statul se va putea realiza prin câteva click-uri

EconomieMinisterul Proiectelor Europene: Apeluri de 811 milioane de euro pentru marea digitalizarea a serviciilor publice, lansate în 2023/ Boloş: Orice interacţiune pe care românii o vor avea cu statul...

Potrivit MIPE, programul va aduce finanţare pentru dezvoltarea de soluţii tehnologice avansate pentru digitalizarea marilor servicii publice, cu impact direct asupra a aproximativ 3 milioane de români.

Până la finalul acestui an, prin Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027 vor fi lansate 17 apeluri de proiecte în valoare totală de 1,82 miliarde de euro. Dintre acestea, 11 apeluri vizează domeniul digitalizării, iar celelalte 6 vor finanţa sistemul de cercetare, dezvoltare şi inovare.

”Odată cu Programul Cercetare Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare (PCDIF) avem la dispoziţie bugetul necesar pentru a valorifica potenţialul competitiv al României, prin investiţii în cercetare şi inovare pentru care bugetul alocat în program este de 1,3 miliarde de euro. Mai mult, PCIDIF va permite accelerarea digitalizării tuturor serviciilor publice, demers absolut necesar atât din perspectiva cetăţenilor, cât şi a instituţiilor publice care au nevoie să se adapteze la cerinţele erei digitale. Primele apeluri de proiecte prin PCIDIF vor viza, pe de o parte, crearea de hub-uri de inovare şi transferul în piaţă al rezultatelor cercetării şi, pe de altă parte, implementarea soluţiilor digitale în administraţie, educaţie şi cultură. Acţiunile finanţate vor viza dezvoltarea de aplicaţii digitale pentru servicii publice îmbunătăţite în beneficiul cetăţenilor şi al mediului privat, dar şi creşterea nivelului de interoperabilitate al sistemelor informatice din administraţia publică, prin crearea unui sistem interconectat care să permită reutilizarea informaţiilor şi a serviciilor”, a declarat ministrul Marcel Boloş.

Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare va finanţa 3 priorităţi de investiţii:

– Susţinerea şi promovarea unui sistem de cercetare, dezvoltare şi inovare atractiv şi competitiv;

– Digitalizare în administraţia publică centrală şi mediul de afaceri;

– Transformarea digitală şi furnizarea de servicii îmbunătăţite în sectorul cultural.

Printre proiectele pe care le va aduce PCDIF se numără investiţii pentru zona de robotică, automatizări industriale şi IT, investiţii în soluţii tehnologice de furnizare a energiei pe baza de hidrogen, investiţii pentru utilizarea mai eficientă a resurselor de uraniu şi investiţii în tehnologiile viitorului (nanotehnologii, microelectronică, fotonică, materiale şi tehnologii de fabricaţie avansate).

”În ceea ce priveşte digitalizarea marilor servicii publice, intervenţiile vizează asigurarea sistemelor informatice necesare instituţiilor publice centrale pentru operaţionalizarea serviciilor publice electronice realizarea, dezvoltarea, implementarea serviciilor publice electronice precum şi îmbunătăţirea serviciilor publice electronice existente din perspectiva interacţiunii cetăţenilor, reprezentanţilor mediului privat de afaceri cu instituţiile şi autorităţile publice”, a arătat ministerul.

Conform sursei citate, se urmăreşte digitalizarea extinsă a tuturor interacţiunilor administrative cu cetăţenii, persoanele juridice pentru instaurarea unei e-guvernări depline şi de care vor beneficia cetăţenii indiferent de tipul de serviciu public pe care îl accesează, indiferent de rezidenţă sau tipul de instituţie sau autoritate publică cu care interacţionează.

De asemenea, PCIDIF urmăreşte dezvoltarea managementului şcolarităţii prin intermediul unor platforme digitale integrate. Acest proces include baze de date unitar dezvoltate necesare sistemului educaţional, realizarea catalogului electronic la nivel naţional, organizarea/desfăşurarea concursurilor/examenelor naţionale din învăţământul preuniversitar, identificarea/centralizarea necesităţilor la nivelul fiecărei instituţii de învăţământpreuniversitar din perspectiva managementului şcolarităţi.

Rezultatele aşteptate la finalul perioadei sunt: 2.923.943 utilizatori de servicii, produse şi procese digitale publice noi şi optimizate; 3.992 de utilizatori de noi produse, servicii şi aplicaţii digitale dezvoltate de întreprinderi; 624 de întreprinderi care ating un nivel ridicat de intensitate digitală; creşterea cifrei de afaceri pentru 615 întreprinderi; 635 de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) care introduc inovaţii în materie de produse sau procese, comercializare sau organizare; 5.000 de persoane care beneficiază de acţiuni de dezvoltare a capacităţii de valorizare a patrimoniului; 1.912 angajaţi din IMM-uri care finalizează programe de formare a competenţelor pentru specializare inteligentă, pentru tranziţie industrială şi antreprenoriat (pe tip de competenţe: tehnice, de management, de antreprenoriat, ecologice, altele).

De finanţările prin acest program vor beneficia: 

– IMM-uri (pentru care perioada de durabilitate este de 3 ani); organizaţii de cercetare (instituţii de învăţământ superior/institute/centre de cercetare), consortii, întreprinderi mari (doar ca parteneri ai IMM-urilor); start-up si scale-up; organizatii de sprijin pentru start-up si scale-up publice sau private; Asociatia ROStart-up; IMM-uri din sectorul IT (IMM pentru care perioada de durabilitate este de 3 ani);

– Beneficiarii serviciilor publice deja prestate online; persoane fizice (ex. înregistrarea unei naşteri), pers juridice private (ex. înregistrarea unei companii), angajaţii administraţiei publice, populaţia din România; populaţia (servicii performate domeniu educaţional), elevi/studenţi, cadrele didactice; Ministerul Culturii, mediul de afaceri, populaţia care beneficiază de produsele culturale digitizate şi de servicii performate, în sens larg întreaga populaţie care poate deveni un utilizator-consumator de cultură – în diferitele ei forme – puse la dispoziţia cetăţenilor prin digitalizare iar în sens specific toţi profesioniştii din sectorul cultural şi din sectoarele complementare (ex. educaţie, tineret şi sport, protecţia mediului, cercetare, comunicare şi business etc); EDIH, IMM cu grad scăzut de digitalizare a căror maturitate digitala e foarte scăzută şi au nevoie de sprijin pe tot parcursul procesului de digitalizare (IMM pentru care perioada de durabilitate este de 3 ani);

– Operatorii culturali organizaţi ca ONG-uri sau SC-uri, instituţiile publice din sectorul cultural, instituţiile de cult organizate conform Legii 486/2006, Academia Română şi publicul larg care beneficiază de produsele culturale digitizate şi de servicii performante.

Urmăreşte conferinţa News.ro ”Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României pe 2023”, joi, 30 martie, începând cu ora 10.00, pe  ,   si  Profit News TV.

Citeste si alte articole: