Potrivit noii inițiative guvernamentale de consolidare, Castelul Huniade, cea mai veche clădire istorică din Banat, va primi o finanțare de 30 de milioane de lei de la buget, beneficiind în întregime de această sumă. De asemenea, Biblioteca Județeană va primi 17 milioane de lei. Potrivit șefului Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, competiția a fost una puternică pentru a obține aceste finanțări.
„Am fost selectați dintr-un număr de 50 de proiecte la nivel național, cu două obiective investiții pe Programul național de reabilitare a clădirilor cu risc seismic, gestionat de Ministerul Dezvoltării și mă refer aici la 30 milioane lei pentru consolidarea Castelului Huniade, cea mai veche clădire-monument istoric de aici, din Banat și din județul nostru, respectiv încă 17,2 milioane de lei pentru reabilitarea și consolidarea Bibliotecii Județene Timiș, din Piața Libertății. Precum știți, această clădire a fost inclusă și printre obiectivele de infrastructură, în cadrul programului Capitală Europeană a Culturii Timișoara 2021, însă a fost scoasă ulterior din acest program. Noi ne-am îndreptat către alte finanțări pentru că dorim să ducem la bun sfârșit această investiție. Studiul de fezabilitate și proiectul tehnic sunt realizate urmează licitația pentru execuție. Clar, va costa mai mult decât cele 17,2 milioane de lei pe care îi vom primi prin acest program, dar de restul cheltuielilor ne vom ocupa noi, din bugetul local”, a precizat Nica.
Chiar dacă suma acordată nu este suficientă pentru a acoperi nevoile totale ale revitalizării monumentului istoric, se intenționează să se combine mai multe surse financiare pentru a acoperi costurile.
„Castelul Huniade – Proiectul tehnic de revitalizare, pentru a face totul ca la carte, ne trebuie 40 de milioane de euro, aproximativ, dar asta înseamnă și acoperirea curții interioare. Și vă anunț iarăși cu bucurie că am reușit să îi convingem pe cei de la Comisia de la Ministerul Culturii să ne dea avizul inclusiv pentru această acoperire a a curții interioare și aceasta este iarăși o noutate de ultim moment. Nu tăiem copacii, vrem să protejăm tot ce avem ca patrimoniu natural sau cultural. Cele 4 posibile surse de finanțare la care ne-am gândit pentru a face acest lucru posibil, să avem o clădire renovată și reintegrată în circuitul cultural, s-au dovedit corecte pentru că deja trei dintre aceste direcții sunt aproape concretizate și mă refer la acea prin proiectul pe PNRR care oficial am primit confirmarea că am primit 4,2 milioane de euro TVA inclus, s-a concretizat, iată cea prin programul acesta prin programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic de de 30 de milioane de lei, aproximativ 6 milioane de euro iarăși s-a concretizat. Cele 8,5 milioane de euro pe care noi le avem prevăzute ca proiect strategic special pentru Castelul Huniade, pe programul România- Ungaria, sunt iarăși o certitudine, pentru că este aprobat de Comisia Europeană. Avem în total 18,7 milioane de euro. Cam 18,7 milioane de euro aveam în proiectul tehnic pentru clădire, strict pentru consolidare, renovare și refuncționalizare. Diferența până la 40 de milioane de euro însemna acoperirea curții interioare, dotările necesare și celelalte elemente pentru punerea în valoare a clădirii. Dar aceste 3 finanțări sunt esențiale pentru aducerea clădirii în stadiul de clădire în siguranță și reamenajată„, a mai precizat Nica.
Se au în vedere și alte surse.
” A patra direcție era, evident, bugetul local, unde chiar am zis și reafirma acest lucru, că suntem dispuși să luăm un credit pentru a duce la bun sfârșit această investiție. Avem în continuare discuții cu cei de la București pentru că dorim să unim cele două finanțări deja obținute, mă refer la PNRR și la acest program de consolidări a clădirilor cu risc seismic și să mergem pe ideea ca CNI să realizeze ambele investiții. Discutăm, vedem care vor fi rezultatele acestor discuții, pentru că în programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic pentru anumite tipuri de lucrări. Pentru că sunt două finanțări separate, ar fi dificil să avem doi constructori în același timp pe șantier. Atunci trebuie să gândim să uniformizăm aceste surse de finanțare și să le folosim împreună și coordonat„,a conchis șeful CJT.